GĂZDUIREA MOBILITĂȚII DIN ROMÂNIA, LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ PETER THAL RÂȘNOV

      In luna iunie 2022, am organizat impreuna cu echipa Erasmus din scoala (elevi si profesori) mobilitatea din Romania, in care au participat un nr de 32 elevi si 9 profesori din Germania, Suedia si Polonia. Mobilitatea a cuprins activități specifice proiectului - prezentarea proiectelor, ateliere de dezvoltare durabilă, vizite culturale, activitati in scoala, etc.
      Astazi a inceput mobilitatea in Romania a elevilor si profesorilor din scolile partenere din Germania si Polonia ale proiectului de parteneriat interscolar ERASMUS+ intitulat "FIT FOR EUROPE". Prima zi a fost una culturala, cu valoroase lectii de istorie la cetatile Prejmer si Ghimbav, la Biserica Neagra si admirand superba panorama a Brasovului de pe Tampa.
      Inca doua zile intense in proiectul Erasmus+ FIT FOR EUROPE. Voluntarii Greenzorros au pregatit ieri o "Vanatoare de comori" prin Rasnov, urmata de prezentari ale activitatilor proiectului si "Lectia despre Romania" finalizata cu un concurs Kahoot cu premii. Astazi atractia principala a fost vizita la castelul Bran asezonata cu o incursiune fascinanta in natura strajuita de Parcul National Piatra Craiului si de Rezervatia Naturala a Muntilor Bucegi. "Cabane aux image" din Moeciu de Sus ne-a incantat cu imagini inedite surprinse de artistul fotograf Laurent Jouault.
      Inca o zi din cadrul proiectului ERASMUS+ intitulat FIT FOR EUROPE! Dupa o dimineata la cetate si o vizita prin clase, in dupa-amiaza de vineri, 3 iunie 2022, am beneficiat de expertiza celor de la Schubz - Centrul de Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă. Cei 40 de copii din Suedia, Germania, Polonia si Romania au participat la un workshop cu elemente de educatie non-formala si experientiala pe teme legate de poluare - de la cea vazuta la cea nevazuta, in special poluarea riverana cu solutii de amenajare gandite in grupuri. Seara s-a lasat cu placinte si gulas, dar mai ales cu distractie! Dupa " incalzirea" facuta de concertul de muzica folk, muzica si dansul au constituit liantul care a legat 4 natiuni si elevi ai scolii din generatii diferite. Multumim colaboratorilor nostri de la Schubz pentru aceasta zi memorabila!

MOBILITATE IN SOFIENDALSKOLEN GAVLE, SUEDIA

      In luna mai 2022 am participat împreuna cu alti 2 profesori si 6 elevi la mobilitatea din Gavle, Suedia. Intalnirea s-a axat pe un schimb de experienta efectiv, in care am participat la ore practice (prelucrarea lemnului si gospodarie/ gatit), dar si la ore de germana, stiinte, religie - realizare in mod interactiv, cu lucru in echipe si activitati experientiale.
      Aveti in continuare textul care a primit in anul 2022 locul I la concursul ‘’POVESTEA MEA ERASMUS”, organizat de ISJ Brasov, scris de prof. Mihaela Melinte, coordonatoarea proiectului.
      După un an și jumătate de așteptare, o pandemie și multă nesiguranță, iată-ne în sfârșit pregătiți să ne luam zborul către Suedia. Suntem 6 elevi și 3 profesori de la Școala Gimnazială Peter Thal Râșnov în drum spre Sofiedalskolan din Gavle. În “antrenamentul” nostru pentru Europa, Suedia era o “destinație…școlară” pe care ne-am dorit-o foarte mult. Suntem parte din proiectul ERASMUS+ intitulat “FIT FOR EUROPE (ÎN FORMĂ PENTRU EUROPA)”, parteneriat cu 3 școli din Germania, Polonia și Suedia. Proiectul și-a propus să crească motivația elevilor (și profesorilor :) de a participa la proiecte ecologice și sociale.
      Ne așteptam, inițial, să ni se prezinte ce proiecte de educație durabilă (ecologice și sociale) face școala suedeza. Ni s-a propus, în schimb, să ne imersam, timp de o săptămână, în programul școlii. Am aflat foarte curând de ce. Ne-am obișnuit treptat cu rutina zilnică pentru un elev sau profesor din Suedia. După micul dejun servit la ora 7, porneam cu autobuzul 91 către scoală; programul începând la ora 8:10. De ce la și 10? În cele 10 minute, profesorii aveau o scurtă întâlnire. Am realizat repede că întâlnirile dintre profesori (ședințele), se realizau săptămânal, în diferite grupuri, fiind cuprinse în orarul școlii (luni ½ h, în celelalte zile 10 minute la început de program, miercuri intre orele 14 -17, întâlniri pe echipe de specialitate și la nivel de scoală; la 3 săptămâni o ședință cu echipa de pe palier în prezenta psihologului și directorilor). Multă, multă, muncă și organizare astfel încât profesorii să fie întotdeauna informați și pregătiți pentru ceea ce urmează.
      Am făcut așadar cunoștință cu școala. Elevii noștri fiind de clasa a VII-a, au participat la cursurile școlii cu clase de la a VII-a la a IX-a. Scoala era foarte spațioasă, m-au impresionat holurile largi, cu locuri pentru studiu individual sau pe echipe pentru elevi, dar și săli disponibile pentru întâlnirile de grup intre profesori, precum și o cancelarie la fiecare palier. Am intrat la început într-o clasă unde un asistent lucra, pe grupe, cu copii care nu făceau față din punct de vedere emoțional sau intelectual la programul clasei din care făceau parte, sau aveau ceva de aprofundat sau recuperat. Copiii cu dificultăți de învățate primeau sarcini mult simplificate, de obicei bazate pe un text simplu și întrebări. Pentru ca nici un copil nu era “abandonat”, toți erau încurajați să-și îndeplinească sarcinile prin forte proprii.
      Prima oră a fost cea de “prelucrarea lemnului”. Lars, simpaticul profesor de “atelier”, ne-a inițiat în tehnica prelucrării lemnului, provocandu-ne să realizam un cuțit tradițional pentru întins untul pe pâine. Treaba nu tocmai ușoară pentru noi, neobișnuiți cu lucrul manual. (Am aflat ulterior că acest cuțit este de fapt primul obiect din lemn pe care îl confecționează elevii la acest atelier în clasa a…3-a.) Elevii suedezi participă la această oră (de 70 de minute) pe grupe (½ de clasă), în timp ce cealaltă jumătate de clasă este la ora de “prelucrare materiale textile”. Orice copil participă alternativ la ambele ateliere, indiferent dacă este fată sau băiat. Ei realizează în decursul anilor obiecte tot mai complexe, pe care și le aleg singuri, punându-și în valoare creativitatea și ideile personale. Am aflat treptat că educația pentru dezvoltare durabilă, dar și pentru viață, nu se face în activități sau proiecte extracurriculare, așa cum ne-am fi așteptat; totul se întâmplă în cadrul orelor. Pregătirea pentru viață nu este doar un deziderat, este însuși obiectivul educației în Suedia.
      “Home economics” este doar una dintre materiile care abordează dezvoltarea durabilă la fiecare oră, pregătind elevii pentru diverse aspecte practice ale vieții (alimentație și gătit, organizarea bugetului, autogospodărire, etc) din perspectiva lumii de azi. Copiii învață despre toate acestea, dar le și pun în practică în ateliere specializate în timpul orelor de curs. Am participat și noi la ora de “gospodărie”. Elevii români au fost repartizați în grupe mixte (cu elevi suedezi și germani) și au pregătit tradiționalele “fika”, prăjituri servite de obicei la ceai sau cafea. Rulouri cu scorțișoară, ruladă cu gem sau prăjituri rotunde din aluat de clătite au fost delicioasele rețete preparate de aceștia. Ei au trebuit să comunice eficient în limba engleză cu colegii din proiect pentru identificarea ingredientelor și a modului de preparare pentru rețetele care se aflau în manual. Se vedea că elevii suedezi erau, în clasa a VII-a, bucătari experimentați.
      Am fost în bănci, alături de colegii suedezi și germani din proiect, la ore practice, dar și la ore de germană, spaniolă, religie, chimie, dirigenție. Timp de două sesiuni (de aproximativ 2 h fiecare), copiii au lucrat împreună, pe grupe, la un proiect de dezvoltare durabilă (tema parteneriatului FIT FOR EUROPE din cadrul parteneriatului ERASMUS+). Nivelul de digitalizare era incredibil. Elevii suedezi aveau laptopuri sau tablete, caietele și ghiozdanele fiind o amintire. În plus, li se acorda timp să exerseze și să experimenteze, dar mai ales să “facă ei”. Profesorul organiza lecția și dădea instrucțiuni clare referitoare la ce să facă și de unde să își ia informația (li se dădeau link-uri cu resurse). Organizați în grupe, ei lucrau împreună aproximativ 70% din timpul alocat unei ore (care dura, după caz, 50, 60, 70 de minute). Profesorul îi ghida dacă era cazul și îi monitoriza de pe laptopul său.
      Nu înseamnă însă că scoală din Suedia este una fară probleme. Nici pe departe. Am văzut copii cu atacuri de panică (chiar în timpul orelor), probleme de anxietate, depresie sau tulburări de comportament. Școala însă era pregătită să facă fata acestor provocări, și, în final să-și pregătească cu adevărat noua generație pentru viitor într-un deceniu dominat de tehnologie și criza climatică, un viitor în care singurul lucru sigur este schimbarea. Am fost cu toții foarte impresionați de școala suedeză. De combinația inedită dintre tehnologie și timp acordat acordat elevilor. Am admirat modelul suedez de educație, care își pregătește elevii pentru toate aspectele practice ale vieții (să gătească, să gândească un meniu echilibrat, să-și gestioneze bugetul, chiar și să spele și să calce), dar și să lucreze împreună; școala încurajând și promovând colaborarea între elevi în detrimentul competiției. Am luat cu mine curajul de a organiza, mult mai des în timpul orelor, grupe, în care copiii să lucreze împreună. Este doar una din metodele pe care le voi aplica la clasă și le voi împărtăși colegilor din aceasta experiență incredibilă ERASMUS +.